Deşeurile organice care provin din resturi menajere sunt în special deşeuri de la bucătărie, recuperabile din punct de vedere biologic, mai ales resturile de fructe, legume şi alte alimente, cât şi deşeurile verzi, ca frunzele, buruienile, ramurile şi verdeaţa rămasă în urma tăierii gardurilor vii, gazonul tăiat.
Transformarea acestor deşeuri organice în compost reprezintă o reciclare naturală a biomasei, adică o descompunere a acestora sub acţiunea microorganismelor şi a altor organisme din sol, cu formarea de substanţe organice simple ce reprezintă nutrienţi valoroşi pentru plante. Procesul este natural (se produce în mod natural în sol fiind o componentă esenţială pentru salubritatea solului), decurge fără consum energetic, şi după câteva săptămâni (în funcţie de condiţiile de mediu) conduce la formarea de compost, un îngrăşământ bogat şi hrănitor pentru o bună creştere a plantelor.
Alte beneficii ale compostării resturilor organice sunt: sporirea numărului organismelor benefice ale solului (viermi şi centipede), reducerea incidenţei unor boli ale plantelor, reducerea necesarului de îngrăşăminte de sinteză şi de pesticide, prevenirea eroziunii solului şi a sărăcirii în nutrienţi, etc. Compostarea înseamnă atenuarea problemei deşeurilor printr-o reciclare naturală!
Pentru cei care fac compost la domiciliu (dispun de o mică grădină), este important să ştie că, în principiu, carnea si pestele sunt compostabile în egală măsură; însă, aceste resturi pot atrage şobolanii, de aceea este bine să vegheaţi să se amestece doar cantităţi mici cu materialul pentru compost. Deşeurile organice provenind din resturile menajere şi din grădini ar trebui depozitate într-o ladă pentru compost (chiar pe acelaşi teren), în măsura în care, bineînţeles, acest lucru este posibil şi e rezonabil.
Ceea ce putem face însă fiecare dintre noi, chiar dacă nu avem posibilitatea de a composta noi înşine deşeurile organice pe care le producem, este să colectăm separat aceste resturi pentru a putea fi recuperate într-o instalaţie de compost.
Compostul este un îngrăşământ natural, fabricat din resturi organice. Procedeul e simplu: la bucătărie, în loc să arunci la gunoi tot ce înseamnă resturi de fructe şi de legume, le depozitezi separat (noi o facem într-o pungă de hârtie pentru a o arunca apoi cu totul). Când punga se umple, se ia în braţe şi se duce la compostor.
Compostorul este locul de depozitare a compostului.Cel mai bun loc de amplasare a compostorului este în grădină, la aer liber într-un loc umbros, la adăpost de vânt (pentru a nu se usca prea repede) direct pe pământ (astfel viermii si micro-organismele care descompun deşeurile pot trece din compost în pământ şi invers)
Cum pregătim locul?
Înainte de instalare, solul trebuie curăţat de plante şi afânat, pentru a înlesni “comunicarea” dintre compost şi pământ.
Ce dimensiuni are compostorul?
Practica a demonstrat că dimenisunile ideale sunt cele ale unui cub cu latutra de 1 m. Acest format furnizează condiţiile optime de viaţă pentru micro-organismele din interiorul compostului.
Ce punem în compostor?
Resturi organice menajere: legume, fructe (coji , cotoare, resturi), zaţ de cafea, coji de alune, coji de ouă, pâine, pliculeţe de ceai.
resturi organice din grădină: frunze, crengi, paie, iarbă, buruieni înaintea formării seminţelor, scoarţă de copac,materii bogate în carbon: bălegar de grajd, rumeguş, talaş de lemn, ace de brad, cenuşă, pene de pasăre, păr sau alte produse biodegradabile (paste, orez, etc.)
Ce NU punem în compostor?
Carne, oase, resturi animale – atrag şobolanii.
cenuşă, cărbune, metal, sticlă, plastic, coji de nucă – nu se descompun; excremente de la animalele de casă, plante bolnave sau infectate.
Sfaturi pentru un compost de calitate:
1. mărunţire: înainte de a arunca ceva la compostor, este important să fie făcut bucăţi cât mai mici.
2. umezire: compostul trebuie să fie umed pentru un mediu adecvat dezvoltării micro-organismelor.
3. aerisire: compostul trebuie întors cu furca o dată la 3 săptămâni.
4. alternare: amestecă resturile de bucătărie cu cele din grădină: verde + brun.
5. protejare: acoperă compostorul cu o bucata de plastic închisă la culoare (ajută amestecul să nu se usuce / umezească excesiv) sau cu un strat gros de iarba sau fan.
6. accelerare: foloseşte o parte bălegar la 5 părţi resturi vegetale pentru a grăbi procesul de descompunere.
Când este gata compostul?
Atunci cand are culoarea si mirosul pamantului.
Dacă îl foloseşti în grădină, este gata atunci când mai are bucăţi de frunze sau paie nedescompuse. Dacă îl foloseşti pentru semănatul seminţelor, trebuie să fie foarte bine descompus, pentru că microbii din amestec pot atacă şi seminţele încolţite.
De ce să compostăm?
Obţinem gratuit un îngrăşământ bogat în nutrienţi, nu mai avem nevoie de îngrăşăminte chimice si totodata recilcam deşeurile menajere.
Unii spun ca in compostor se pot adauga 1/4 din cantitate si materiale brune adica crengi, bucatele mici de lemn, ziare, cartoane, oase mici fara carne, coaja de la oua, zatul de cafea sau bilete de autobuz. Celelalte 3/4 trebuie sa fie materie verde : resturi vegetale de la bucatarie, gazon tuns, frunze, in nici un caz buruienii pentru ca pot contine seminte rezistente. Stratul verde si cel brun e bine sa alterneze, toata aceasta gramada degaja caldura si omoara germenii inainte de a fi gata de folosire.
Ramele sunt foarte folositoare pentru ca descompun mai repede deseurile.
In 3-6 luni e gata de a fi folosit, poti sa faci gramada direct pe pamant dupa ce in prealabil ai pus niste crengi pentru aerare.
Compostul se poate strange si intr-o punga de hartie de aproximativ 8 litri, care se umple cam in 2-3 zile, si mai mult decat atat, nu o sa aibe un miros neplacut, deoarece materia nu apuca sa descompuna asa repede. Reflexele se construiesc foarte repede: intr-o saptamana o sa ti se pare o mare ineptie sa mai arunci resturile vegetale la tomberon.
Exista mai multe tehnici de compostare pentru accelerarea descompunerii prin : acceleratori organici (solutii) sau mecanici (resturile se pun intr-un cazan care se invarte ca la protap). O sa fii tot mai multumit ca poti sa reciclezi chiar in barlogul tau si ca pastrezi lumea mai curata.
sursa: www.ecomagazin.ro
Nu pot da vina pe sistem, pentru ca din sistem fac parte si eu, si tu …. insa ce pot sa fac e sa incerc sa ma schimb, sa fiu model al unui stil de viata alternativ, al unui stil de viata sanatos, unde iubirea se impletesete cu delicatetea si cu daruirea, unde dorinta de a invata este mai mare decat dorinta de a se etala, unde sufletul se harneste cu iubire si nu cu bani, o lume in care pur si simplu , ne pasa!!! Ne pasa de noi, de viitorul copiilor nostri, de viitorul nepotilor nostri, de urmatoarele 7 generatii, cum spunea un vechi proverb indian, si mai ales, ne pasa de cei din jur , in aceasi masura in care ne pasa de mediul inconjurator.
