Timp de cateva ore, se va discuta despre un stil de viata alternativ, un viitor sustenabil al comunitatilor locale, si solutii imediate pentru imbunatatirea calitatii vietii. Claudiu Dobos este lector si formator în domeniul dezvoltarii si tranzitiei spre sustenabilitate a comunitatilor locale. Claudian este co-fondator al ONG-ului “One Perfect Movement”, trainer al retelei TRANSITION NETWORK, membru al grupului de dezvoltare a retelelor nationale Transition Network Europe.

Ne bucuram de initiativa tinerilor bucuresteni , si asteptam cu mare interes un seminar asemanator in Sibiu pentru cei care nu vor ajunge in Bucuresti !

Sursa: www.permacultura.ro

Prietenii nostrii de la Crispus ( www.crispus-art.com) si Tura in natura (www.turainnatura.ro ) ne pregatesc o campanie ” Biciclist in trafic” care doreste sa informeze, constientizeze si totodata sensibilizeze publicul in ceea ce priveste deplasarea pe doua roti pe pistele de biciclisti recent realizate de Primaria Sibiu. Ei ne promit diverse activitati in acest sens, perioada de desfasurare a proiectului fiind 15.10.2011 – 15.06.2012, timp in care, copii pot invata reguli de circulatie specifice bicicletelor in spatiul urban, soferii automobilelor vor fi stresati pana cand vor realiza si vor accepta ca pe langa ei , avem dreptul sa existam si noi , cei pe 2 roti, motorizate sau nu. Suna foarte bine, asadar le acord votul meu cu incredere ceea ce va sugerez si voua!
Mai multe informatii despre campanie si cum puteti vota gasiti aici : Tura in natura

Felicitari pentru initiativa, numai bine si timp frumos pentru plimbari educative

Cea de a doua actiune de ecologizare a gruparii Eco Warriors, a reusit sa trezeasca interesul a doar 5 persoane. Dupa multe alte telefoane, am reusit sa ne strangem maxim 20 de persoane, si astfel  am curatat o parte din Padurea Dumbrava , strangand in jur de 40 de saci de 240 de l de gunoaie. Am gasit foarte multe haine ale persoanelor fara adapost care dorm in acea padure, multe peturi si alte gunoaie menajere. Multe dintre ele au fost arse, ceea ce ne-a ingreunat si mai mult actiunea de ecologizare. O alta surpriza a fost sa gasim portiuni betonate in padure, beton aruncat probabil de cei care locuiesc pe Aleea Calaretilor, unde , majoritatea caselor sunt de lux, ceea ce nu pot spune si despre cei care locuiesc in ele. In timpul ecologizarii, zeci de sibieni au iesit sa se bucure de vremea  frumoasa, dar nici unul nu a dorit sa ne ajute, ba chiar , au fost deranjati de prezenta noastra in padure, ceea ce m-a facut sa realizez ca de fapt, sibienilor chiar le place sa se plimbe printre gunoaie.

In schimb, petrecerea organizata pentru voluntarii si sustinatorii gruparii ECO Warriors, desfasurata la monumentul de la Gusterita, a trezit interesul a aproximativ 50 de persoane, cu varste cuprinse intre 17 si 40 de ani. Inainte de eveniment am curatat zona unde ne-am desfasurat , urmand ca dupa eveniment sa ecologizam intreaga zona, insa interesul participantilor a fost doar pentru petrecere, nu si pentru ecologie. Am fost uimita sa vad cum doi tineri de 17 ani, au refuzat sa ma ajute in curatarea zonei inainte de eveniment, pentru ca sunt “prea cool” sa puna mana pe gunoaie.  Insa multi dintre ei au preferat sa compenseze cu bani , petrecerea avand si scop de strangere de fonduri , astfel am reusit sa strangem suma de 75 de lei ( ) care ne-a acoperit costurile suportate  pt benzina si banda de delimitare.

Personal, nu credeam ca o sa ma dau batuta asa de repede, dar ignoranta sibienilor a reusit sa ma dezguste atata cat sa ma rezum pe viitor la zonele rurale si montane din jurul Sibiului, unde, si autoritatile si localnicii se implica mai mult in educatia ecologica.

Multumim celor care ne-au sustinut, sponsorilor  AIRO SPORT & CO si FOLDINC Folii Solare, celor de la Primaria Sibiu pentru colaborare,( desi, 2 saptamani de” dus-intors” la primarie pentru a primi aprobare si sustinere mi se pare timp pierdut pentru 5 oameni care au inteles ca e timpul sa facem ceva, pentru ca acei oameni fac asta zilnic oricum) si celor de la Schuster Ecologic deasemenea.

Asadar, urban ne-am incheiat activitatea, ramane sa ne vedem la Fusion Festival pe 9 iulie 2011!

Luminita Milea

Manager proiect

ECO Warriors

“Intr-o zi, undeva, cineva trebuie sa faca odata primul pas, spuse el.De ce nu noi, acum…?”

Pamant Virgin – Alberto Vasquez Figueroa

Actiune de ecologizare pe biciclete in Padurea Dumbrava.
Punctul de intalnire va fi in Parcul Sub Arini la Cupola , la ora 9.00, sambata, 2 Aprilie 2011.

Cei care doresc sa se implice alaturi de noi si alte organizatii de mediu, va asteptam cu mult drag si nu uitati sa va aduceti o sticla cu apa, mancare sau fructe, si sa va imbracati corespunzator. Sacii de gunoi, manusile si transportarea gunoiului sunt asigurate de Primaria Sibiu .

Asteptam toti luptatorii, mici sau mari, pe roti sau fara, la curatenia de primavara !
Info : 0740/803362
www.ecowarriors.ro

Facebook Event RSVP

Deşeurile organice care provin din resturi menajere sunt în special deşeuri de la bucătărie, recuperabile din punct de vedere biologic, mai ales resturile de fructe, legume şi alte alimente, cât şi deşeurile verzi, ca frunzele, buruienile, ramurile şi verdeaţa rămasă în urma tăierii gardurilor vii, gazonul tăiat.
Transformarea acestor deşeuri organice în compost reprezintă o reciclare naturală a biomasei, adică o descompunere a acestora sub acţiunea microorganismelor şi a altor organisme din sol, cu formarea de substanţe organice simple ce reprezintă nutrienţi valoroşi pentru plante. Procesul este natural (se produce în mod natural în sol fiind o componentă esenţială pentru salubritatea solului), decurge fără consum energetic, şi după câteva săptămâni (în funcţie de condiţiile de mediu) conduce la formarea de compost, un îngrăşământ bogat şi hrănitor pentru o bună creştere a plantelor.
Alte beneficii ale compostării resturilor organice sunt: sporirea numărului organismelor benefice ale solului (viermi şi centipede), reducerea incidenţei unor boli ale plantelor, reducerea necesarului de îngrăşăminte de sinteză şi de pesticide, prevenirea eroziunii solului şi a sărăcirii în nutrienţi, etc. Compostarea înseamnă atenuarea problemei deşeurilor printr-o reciclare naturală!
Pentru cei care fac compost la domiciliu (dispun de o mică grădină), este important să ştie că, în principiu, carnea si pestele sunt compostabile în egală măsură; însă, aceste resturi pot atrage şobolanii, de aceea este bine să vegheaţi să se amestece doar cantităţi mici cu materialul pentru compost. Deşeurile organice provenind din resturile menajere şi din grădini ar trebui depozitate într-o ladă pentru compost (chiar pe acelaşi teren), în măsura în care, bineînţeles, acest lucru este posibil şi e rezonabil.
Ceea ce putem face însă fiecare dintre noi, chiar dacă nu avem posibilitatea de a composta noi înşine deşeurile organice pe care le producem, este să colectăm separat aceste resturi pentru a putea fi recuperate într-o instalaţie de compost.

Compostul este un îngrăşământ natural, fabricat din resturi organice. Procedeul e simplu: la bucătărie, în loc să arunci la gunoi tot ce înseamnă resturi de fructe şi de legume, le depozitezi separat (noi o facem într-o pungă de hârtie pentru a o arunca apoi cu totul). Când punga se umple, se ia în braţe şi se duce la compostor.

Compostorul este locul de depozitare a compostului.Cel mai bun loc de amplasare a compostorului este în grădină, la aer liber într-un loc umbros, la adăpost de vânt (pentru a nu se usca prea repede) direct pe pământ (astfel viermii si micro-organismele care descompun deşeurile pot trece din compost în pământ şi invers)

Cum pregătim locul?

Înainte de instalare, solul trebuie curăţat de plante şi afânat, pentru a înlesni “comunicarea” dintre compost şi pământ.

Ce dimensiuni are compostorul?

Practica a demonstrat că dimenisunile ideale sunt cele ale unui cub cu latutra de 1 m. Acest format furnizează condiţiile optime de viaţă pentru micro-organismele din interiorul compostului.

Ce punem în compostor?

Resturi organice menajere: legume, fructe (coji , cotoare, resturi), zaţ de cafea, coji de alune, coji de ouă, pâine, pliculeţe de ceai.
resturi organice din grădină: frunze, crengi, paie, iarbă, buruieni înaintea formării seminţelor, scoarţă de copac,materii bogate în carbon: bălegar de grajd, rumeguş, talaş de lemn, ace de brad, cenuşă, pene de pasăre, păr sau alte produse biodegradabile (paste, orez, etc.)

Ce NU punem în compostor?

Carne, oase, resturi animale – atrag şobolanii.
cenuşă, cărbune, metal, sticlă, plastic, coji de nucă – nu se descompun; excremente de la animalele de casă, plante bolnave sau infectate.

Sfaturi pentru un compost de calitate:

1. mărunţire: înainte de a arunca ceva la compostor, este important să fie făcut bucăţi cât mai mici.

2. umezire: compostul trebuie să fie umed pentru un mediu adecvat dezvoltării micro-organismelor.

3. aerisire: compostul trebuie întors cu furca o dată la 3 săptămâni.

4. alternare: amestecă resturile de bucătărie cu cele din grădină: verde + brun.

5. protejare: acoperă compostorul cu o bucata de plastic închisă la culoare (ajută amestecul să nu se usuce / umezească excesiv) sau cu un strat gros de iarba sau fan.

6. accelerare: foloseşte o parte bălegar la 5 părţi resturi vegetale pentru a grăbi procesul de descompunere.

Când este gata compostul?

Atunci cand are culoarea si mirosul pamantului.

Dacă îl foloseşti în grădină, este gata atunci când mai are bucăţi de frunze sau paie nedescompuse. Dacă îl foloseşti pentru semănatul seminţelor, trebuie să fie foarte bine descompus, pentru că microbii din amestec pot atacă şi seminţele încolţite.

De ce să compostăm?

Obţinem gratuit un îngrăşământ bogat în nutrienţi, nu mai avem nevoie de îngrăşăminte chimice si totodata recilcam deşeurile menajere.

Unii spun ca in compostor se pot adauga 1/4 din cantitate si materiale brune adica crengi, bucatele mici de lemn, ziare, cartoane, oase mici fara carne, coaja de la oua, zatul de cafea sau bilete de autobuz. Celelalte 3/4 trebuie sa fie materie verde : resturi vegetale de la bucatarie, gazon tuns, frunze, in nici un caz buruienii pentru ca pot contine seminte rezistente. Stratul verde si cel brun e bine sa alterneze, toata aceasta gramada degaja caldura si omoara germenii inainte de a fi gata de folosire.

Ramele sunt foarte folositoare pentru ca descompun mai repede deseurile.

In 3-6 luni e gata de a fi folosit, poti sa faci gramada direct pe pamant dupa ce in prealabil ai pus niste crengi pentru aerare.

Compostul se poate strange si intr-o punga de hartie de aproximativ 8 litri, care se umple cam in 2-3 zile, si mai mult decat atat, nu o sa aibe un miros neplacut, deoarece materia nu apuca sa descompuna asa repede. Reflexele se construiesc foarte repede: intr-o saptamana o sa ti se pare o mare ineptie sa mai arunci resturile vegetale la tomberon.

Exista mai multe tehnici de compostare pentru accelerarea descompunerii prin : acceleratori organici (solutii) sau mecanici (resturile se pun intr-un cazan care se invarte ca la protap). O sa fii tot mai multumit ca poti sa reciclezi chiar in barlogul tau si ca pastrezi lumea mai curata.

sursa: www.ecomagazin.ro

Ecowarriors vine in sprijinul cetateanului ecologic!:)

Mai jos puteti gasi o lista, destul de consistenta as putea spune, cu centrele de reciclare din tara!

Asociatia ARTLABS, prin proiectele realizate, sustine natura si arta in toate formele ei. Conceptul Bursele ARTLABS initiat in cadrul FUSION FESTIVAL ROMANIA (www.fusion-festival.ro) este doar un exemplu in aces sens.

Procedura este simpla. Descarcati si printati formularul de mai jos. Completati campurile marcate cu galben. Formularul se completeaza in 2 exemplare, suma directionata catre ASOCIATIA ARTLABS se va completa de catre Administratia Financiara unde sunteti inregistrat ca platitori de taxe si impozite, unde se va si depune formularul.

Multumim pentru sprijinul acordat!

Everyday Earthwatch is :

* Funding scientific field research on pressing environmental issues
* Engaging the public in conservation
* Capacity building in developing countries
* Working with businesses to improve their environmental impact

Earthwatch wants to engage people worldwide in scientific field research and education to promote the understanding and action necessary for a sustainable environment.  “Working alongside scientific experts in the field, volunteers learn about conservation, meet interesting people, have fun, and last but not least, contribute to a greater understanding of the challenges facing our fragile planet.”

Earthwatch Institute

January Harvest Became a Yummy Soup

It’s sunny outside. And every day there is a little more light, and a little more warmth.
While the garden looks a bit bare, waiting for new plants, there are still a few items to pick:

- delicious home grown broccoli
- dinosaur kale, which interestingly has gotten more red and more purple the older and colder it gets
- two kinds of chard
- a golden stemmed chard and the one called “magenta sunset”, with bright pink stems
- shallots, garlic, a half onion, a couple small potatoes, and a half cup of white beans

Not a bad way to celebrate your winter greens!

“There is a sufficiency in the world for man’s need but not for man’s greed.”

Mohandas K. Gandhi (1869 – 1948)

“The old Lakota was wise. He knew that man’s heart, away from nature, becomes hard; he knew that lack of respect for growing, living things soon led to lack of respect for humans too.”

“Only to the white man was nature a ‘wilderness’.”

Luther Standing Bear(1868-1939) Chief, Oqlala Sioux